Inchide

Trimite unui prieten

Infrastructura

Exportă PDF - Infrastructura Tipăreşte pagina - Infrastructura Trimite unui prieten - Infrastructura

Reţea de drumuri


Reţeaua totală de drumuri a oraşului Seini însumează 72 de km de infrastructură, din care: 11 km de drum naţional/european, 6 km de drum judeţean şi 55 de km de reţea stradală. Reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene este integral reabilitata si se circula in conditii foarte bune. În ceea ce priveşte reţeaua stradală, oraşul dispune de 25 de km de străzi modernizate, echivalentul a 46 % din totalul reţelei stradale, iar in acest moment sunt in curs de modernizare 9,5 km de retea stradala, restul de drumuri fiind în diverse stadii de practicare (preponderent drumuri pietruite sau de pământ).

Reţeaua de autostrăzi a Uniunii Europene are în vedere construcţia unei artere care să lege localitate Vaja (Ungaria) de Satu-Mare şi Baia Mare (România), care pe teritoriul Judeţului Maramureş urmăreşte traseul de principiu al DN 1C pe culoarul Tăuţii Măgherăuş -
Seini - Livada (supranumit Drumul Nordului), făcând legătura cu partea de Centru-Sud a ţării, respectiv cu autostrada Dej - Cluj - Târgu Mureş - Braşov - Bucureşti. Acest drum expres va rezolva problemele reţelei de drumuri actuale, neadecvate şi insuficiente traficului şi
acoperirii teritoriale. Datorită dezvoltării drumurilor expres sau autostrăzilor şi a traficului intens aferent, exploatarea acestor căi de comunicaţie prezintă riscul unui surplus de poluare a mediului înconjurător.

 

În prezent, reţeaua de căi de comunicaţie de pe raza oraşului Seini cuprinde:
- DN 1C Baia Mare - Satu-Mare, cunoscut şi ca drum european E 58, care traversează practic de la est la vest localităţile Seini şi Săbişa pe o lungime de cca. 11 km. Traficul mediu zilnic înregistrat este de 3.000 (total vehicule fizice), estimându-se până în anul 2020 o rată de creştere de 2,1%. Datorită solicitării şi a celor două curbe existente la intrarea şi ieşirea din centrul localităţii, se impun restricţii de circulaţie.DN 1C a fost inclus în cadrul Planului de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Maramureş la categoria de reabilitare a drumurilor pentru perioada 2008-2013, iar in anul 2014 s-au finalizat lucrarile de reabilitare.

- Drumul Judeţean DJ 109I Satu-Mare - Negreşti Oaş - Viile Apei - Seini (culoarul PII) aflat la limita dintre judeţe, cu o lungime de 5,875 km. Consiliului Judeţean Maramureş in anul 2016 a reabilitat Drumul Judetean DJ 109I prin turnarea unui covor asfaltic.

- Drumuri din interiorul localităţii, din care in perioada 2014-2016 s-au modernizat prin introducerea de retele de apa si canalizare, executia de rigole si trotuare un numar de 5 km de retea stradala si s-a turnat covor asfaltic pe 8,4 km de strazi.

 

 


Reţea feroviară

Oraşul Seini este tranzitat de Magistrala 400 a Căilor Ferate Române, pe ruta Braşov - Ciceu - Deda - Dej - Baia Mare - Satu-Mare. Desfăşurarea acesteia formează limita de sud şi vest a oraşului Seini pe o lungime de 9 km, tranzitând oraşul la limita de Sud-Vest a acesteia.
Întreaga lungime este de tip neelectrificat, cu ecartament normal (o singură cale), excepţie făcând zona staţiei CFR, unde linia este dublată.
Staţia C.F.R. dispune de o construcţie simplă ce adăposteşte o casă de bilete, o mică sală de aşteptare, un grup social şi un peron amenajat din prefabricare de beton. În ciuda importantei deosebite pe care o reprezintă pentru traficul de persoane, staţia CFR Seini a fost neglijată până în prezent. Din punt de vedere operaţional şi al stării de funcţionare, aceasta se află în stare avansată de degradare, riscând să nu mai îndeplinească funcţiunile în vederea căreia a fost construită şi dată în funcţiune. Peronul gării a suferit o degradare continuă, ultimele lucrări de reabilitare fiind făcute cu mai bine de 20 de ani în urmă. Sala de aşteptare nu dispune de mobilier adecvat, iar în perioada rece nu dispune de încălzire. Grupul social este nefuncţional, fiind închis din cauza degradării avansate.
În ceea ce priveşte traficul feroviar, staţia Seini înregistrează zilnic tranzitul a 16 trenuri de călători şi a unui tren de marfă. În ceea ce priveşte frecvenţa persoanelor şi a mărfii, traficul feroviar înregistrează zilnic 50 de persoane ce pleacă sau vin în/din staţia Seini şi 0 tone de mărfuri care pleacă sau vin în aceeaşi staţie.

 

Transport public în comun
Datorită caracterului restrâns al oraşului Seini, dat de aria teritorial-administrativă relativ mică, transportul de persoane la nivel local lipseşte, nevoia de deplasare a cetăţenilor care fac naveta către localităţile învecinate fiind acoperită de serviciile de transport oferite de firmele de transport private din oraşele mari precum Satu-Mare, Baia-Mare si Negresti-Oas care, în itinerarul lor tranzitează oraşul Seini. Frecvenţa de tranzitare a oraşului este foarte bună, problemele legate de transportul de persoane fiind practic minime. Transportul se efectuează cu autocare, autobuze şi microbuze.
De asemeni, transportul de călători se desfăşoară şi pe calea ferată, în special pe distanţe scurte, făcându-se legătura între Seini şi Baia Mare, şi de aici către orice destinaţie naţională.
Apropierea de municipiile Baia-Mare şi Satu-Mare face oportun accesul la transportul aerian. Aeroportul internaţional Baia Mare este amplasat pe DN 1C la o distanţă de 7 km de acesta, în oraşul Tăuţii Măgherăuş. Prin cele două aeroporturi se asigură legaturi directe cu municipiul Bucureşti prin legături interne, precum şi legături internaţionale cu charter.
Nu sunt construite autogări pe teritoriul oraşului, în schimb există un loc amenajat de staţionare în piaţa centrală a localităţii pentru autovehicule de transport în comun.
Atuul major pe care Oraşul îl deţine din punct de vedere al amplasării îl constituie intersecţia arterelor regionale de comunicaţie terestră şi apropierea de cele două aeroporturi.
De asemeni, prezintă o importanţă deosebită apropierea de cele două puncte de trecere a frontierei către Ungaria şi Ucraina. Toate acestea fac din Seini nu doar un punct interesant de tranzitat, ci şi atractiv în perspectiva dezvoltării durabile.


Reţele de telecomunicaţie
Toate cele trei localităţi dispun de reţea completă de telefonie fixă, Seiniul dispunândde o reţea digitală modernizată. Aceasta reprezintă o investiţie care rezolvă performant comunicaţia telefonică modernă, capacitatea centralei permiţând conectarea de abonaţi în continuare, precum şi accesul la servicii de e-mail, internet.
Legăturile comunicaţionale mobile se realizează prin intermediul mai multor reţele de telefonie mobilă, şi prin prezenţa amplificatoarelor de semnal pentru toate cele 3 reţele importante existente pe piaţa românească. Serviciile de comunicaţie GSM acoperă atât arealul
Seiniului cât şi pe cel al comunităţilor învecinate, aliniind localitatea la zonele acoperite cu toate mijloacele comunicaţiilor moderne. De asemeni, în toate cele trei localităţi se regăsesc serviciile de internet şi televiziune prin cablu.
În ceea ce priveşte serviciile poştale şi de curierat, este de menţionat faptul că localitatea Seini deţine un oficiu poştal perfect funcţional, fiind amenajat recent. La acesta se mai adaugă şi sediul Romtelecom, fiind în aceeaşi stare de funcţionare.
Se constată astfel că în ceea ce priveşte serviciile de comunicatei, în oraşul Seini nu sunt semnalate probleme.


Gospodărire complexă şi alimentare cu apă
Reţea de apă potabilă
Alimentarea cu apă a localităţii se face în marea majoritate a cazurilor din puţurile de mică adâncime (6 pana la 8 m) existente în gospodăriile populaţiei. Apele freatice ale oraşului sunt în general infestate şi poluate ca urmarea a influenţei negative a locuitorilor, dar în special datorită densităţii crescute a construcţiilor şi a prezentei industriilor poluatoare.
Studiile efectuate la nivel judeţean, cuprinzând şi teritoriul localităţii Seini au dus la elaborarea „Programului de alimentare cu apă a localităţilor urbane şi rurale", fiind subliniată urgenţa rezolvării alimentării cu apă potabilă a tuturor celor trei localităţi.
Oraşul Seini fiind situat pe albia majoră a Someşului nu întâmpină probleme în ceea ce priveşte debitul apei potabile care provine dintr-un strat acvifer subteran şi nu se întâlnesc nici fluctuării ale debitului în funcţie de anotimp.
Sistemul centralizat realizat în anii precedenţi, şi care cuprinde doar zona centrală a localităţii, releva un deficit de debit faţă de necesarul de consum al locuitorilor. Zona centrală, reprezentată de zona blocurilor de locuinţe este alimentată cu ajutorul a două puţuri şi a unor instalaţii de pompare cu hidrofor. Apa pompată trece doar printr-un sistem de tratare simplu, respectiv clorinare, proces insuficient pentru obţinerea unei ape potabile de calitate. Nu s-au constat depăşiri ale concentraţiei de clor în apă.
Unităţile industriale, agroindustriale şi unele obiective social economice dispun de instalaţii proprii de alimentare cu apă din pânza freatică de mică adâncime.
Debitul de apă al pânzei freatice este foarte bogat, făcând faţă necesarului de consum, însă calitatea apei provenite din pânza freatică de mică adâncime este nesatisfăcătoare.
În satul Săbişa, situaţia este aceeaşi cu cea din Seini, iar în satul Viile Apei, fiind zona de deal, alimentarea se face din izvoarele de coastă existente, sau din pânza freatică, în zonele mai joase.
Reţeaua de aducţiune şi alimentare cu apă potabilă măsoară în prezent 8,5 km de ţeavă galvanizată din otel şi este administrată de SPGCL Seini (organizat de Consiliul Local), fiind proiectată să fie preluată în 2009 de Operatorul Unic Judeţean - SC Vital Baia-Mare.
În ciuda reabilitării recente, aceasta are nevoie urgentă de extinderi, în vederea acoperirii întregului necesar existent. Sistemul centralizat de distribuţie a apei potabile deserveşte 40% din locuitorii oraşului. Capacitatea totala a instalaţiilor de producere a apei potabile este de 300mc/zi, capacitatea actuală a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 290 m3/zi, se constată astfel o subdimensionare a capacităţii reţelei de distribuţie faţă de capacitatea de producere a apei potabile. Cantitatea de apă potabilă distribuită către locuitori este de 220 m3/zi. Gradul de contorizare al distribuţiei de apă potabilă este de 100%.
În satele aparţinătoare lipsesc reţelele de alimentare cu apă potabilă. În nici una din cele trei localităţi nu există rezervoare sau bazine de acumulare, cu excepţia unei sfere de acumulare ce deserveşte consumul fabricii de oţet şi drojdie, şi un castel de apă al Grupului şcolar agricol.
Consum total de apă este de 49.720 m3/an, ceea ce înseamnă un consum mediu de 54,04 m³/locuitor/an, conform Direcţiei Judeţele de Statistică Maramureş. Rata de conectare este de doar 10%.
Sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate
Una dintre problemele majore ale oraşului Seini o constituie reţeaua de canalizare şi epurare a apelor uzate. Oraşul figurează pe lista priorităţilor de realizare a sistemului de canalizare şi epurare, în cadrul „Programului de canalizare a localităţilor urbane şi rurale", program desfăşurat la nivelul judeţean.
În prezent, localitatea dispune de o reţea de doar 5 km de canalizare, ce deserveşte unui număr de 760 de persoane, respectiv unui număr de aproximativ 230 de locuinţe.
Localităţile Săbişa şi Viile apei nu dispun de reţea de canalizare. Epurarea apelor se face în staţia de epurare S.C. Seineana S.A.. Apele a 60% dintre gospodăriile racordate la reţeaua de alimentare cu apă sunt epurate. Doar 20% din totalul populaţie este racordată la sistemul de canalizare, acest lucru constituind una dintre problemele stringente ale oraşului Seini.
Pentru evacuarea apelor meteorice (pluviale) nu există sisteme de canalizare.
Acestea se colectează în şanţuri şi rigole şi se deversează în pârâul Seinel, şi implicit în Someş. La precipitaţii mari, acestea ies din matca, inundând podeţe, drumuri şi suprafeţe agricole.
Reţeaua de canalizare existentă este administrată de SPGCL Seini (organizat de Consiliul Local), fiind proiectată să fie preluată în 2009 de Operatorul Unic Judeţean - SC Vital Baia-Mare. Exista un proiect (studiu de fezabilitate) de dotare a Săbişei şi Viilor Apei
pentru apă şi canalizare.


Reţele electrice
Alimentare cu energie electrică

Oraşul Seini este alimentat din Sistemul Energetic Naţional, de la staţia Roşiori-Valea Vinului, prin intermediul unei staţii de transformare 110/20 KV, amplasată în zona centrală a localităţii.
Transportul energiei electrice la staţia de transformare spre posturile de transformare de 20/0.4 KV se realizează cu ajutorul unei reţele de 54 km de linii
aeriene sau subterane de 20KV. Cele 26 de posturi de transformare sunt în construcţie aeriană sau zidărie.
Puterea instalată pe raza oraşului este de 6.326 KVA, fără a fi necesar a se mări capacitatea posturilor de transformare sau a reţelelor de transport.
Nu există disfuncţionalităţi din punct de vedere al alimentării cu energie electrică, oraşul fiind electrificat în totalitate. Cu toate acestea se impune extinderea reţelei existente către zonele propuse pentru a fi incluse în spaţiul intravilan, în ideea alimentării unor noi potenţiali consumatori.
Traseele liniilor electrice urmăresc în general cursul străzilor, în acest fel asigurânduse şi iluminatul public. Cu toate acestea exista zone periferice încă neiluminate.
În ciuda potenţialului existent (soare, vânturi, cursul Someşului), nu există sisteme de producere sau alimentare cu energie alternativă.
Alimentarea cu carburanţi se realizează la o staţie de alimentare situată la 2,5 km distanţă de oraş, pe DN 1C spre Baia Mare.

 

Distribuţie gaz metan şi surse de încălzire
Alimentarea cu gaze naturale se face din conducta magistrală de gaz metan, printr-o staţie de reglare şi măsurare, asigurând astfel cantitatea necesară întregii zone prin reţeaua de distribuţie, desfăşurată pe aproape toate străzile oraşului şi celor două sate, şi măsurând 46.356 m. Astfel, toate cele 3 localităţi dispun de gaz metan, procentul de acoperire fiind de cca. 90%.
Consumul lunar de gaze este împărţit intre populaţie, cu un consum de 533.800 m3 (470.200 m3 pentru Seini, 26.600 m3 pentru Viile Apei şi 37.000
m3 pentru Săbişa), şi agenţi economici, cu un consum de 170.000 m3.
Starea tehnică a reţelelor de distribuţie este foarte bună, acestea fiind noi şi executate corespunzător. Presiunea şi parametrii normali de funcţionare sunt daţi şi de alimentarea directă din conducta magistrală, fără a se constata disfuncţionalităţi.


Încălzire şi distribuţie gaz metan
Încălzirea locuinţelor se face în cea mai mare parte cu centrale de bloc sau apartament, acestea înregistrând un consum anual de 276.000 m3 de gaze naturale. În acelaşi timp, pentru încălzirea locuinţelor individuale (în special case) mai sunt folosiţi şi combustibili solizi, în special pentru sobe. Instituţiile publice sunt de asemeni asigurate de centrale termice proprii pe bază de gaze naturale.

 

Infrastructură socio-educaţională
Infrastructură educaţională

Învăţământul reprezintă unul din procesele de bază ale unei comunităţi, cu rolul de a orienta şi consolida viziunea pentru dezvoltarea personală şi profesională, atât pe cea beneficiarilor direcţi ai actului de predare, cât şi pe cea a comunităţii locale în sine.
Liniile de învăţământ desfăşurate în această comunitate, atât cele de la nivel primar şi gimnazial, precum şi cele de la nivel liceal, urmează specificul curriculum-ului naţional şi implicit pe cele ale programelor judeţene.
Domeniile de calificare ale elevilor judeţului MM sunt: Mecanică, Electromecanică, Chimie industrială, Electric, Construcţii şi lucrări publice, Agricultură, Silvicultură, Comerţ,
Turism şi alimentaţie publică, Industrie alimentară, Fabricarea produselor din lemn, Industrie textilă şi pielărie şi Materiale de construcţii.
Seiniul este un oraş în care importanţa învăţământului în comunitate este conştientizată ca atare, numărul unităţilor de învăţământ fiind în concordanţă cu dimensiunile acestei unităţi administrativ teritoriale şi cu numărul său de locuitori. Procesul educaţional este grupat pe nivelele clasice de învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial şi liceal.
Din consultarea ultimei variante a Planului de Amenajare Teritorială a Judeţului Maramureş, la nivelul judeţului se remarcă un procent destul de mare al preşcolarilor în cadrul populaţiei totale a judeţului, valoarea medie regională fiind de 3,36%.
Infrastructura educaţională a oraşului Seini este susţinută de un număr de 52 de cadre didactice, dintre care 46 sunt titulari, 26 de profesori de cultură generală şi 16 învăţători, la care se adaugă personalul auxiliar format din 8 angajaţi.
Probleme cu care se confruntă sistemul educaţional de la Seini sunt evidenţiate de: integrarea dificilă a rromilor în educaţie datorită problemelor legate de excluziunea socială a elevilor rromi şi a lipsei unui spaţiu separat pentru aceştia, starea precară a infrastructurii, incidenţa obiectivelor fără utilităţi de strictă necesitate, cu tâmplărie veche şi clădiri lipsite de izolare termică este mare.
Infrastructura educaţională este alcătuită dintr-un grup şcolar, 5 şcoli generale, 6 grădiniţe cu program normal, şi un cămin cu program prelungit, după cum urmează:
Nivel liceal
Grupul Şcolar Agricol "Ion Ionescu de la Brad", cu secţiile zi şi frecvenţă redusă - a luat fiinţă în anul 1971 cu un număr de 72 de elevi, care urmau specialităţile veterinară şi zootehnică.
Specializările actuale sunt:
- filiera tehnologică profil servicii;
- filiera tehnologică profil resurse naturale şi protecţia mediului.
Numărul de elevi veniţi din alte zone este de 52 de elevi din Ilba, Cicârlău, Baia Mare, Oraş Nou, Râşca, Ariniş, Coroieni, Giuleşti, Deseşti. La momentul actual liceul dispune de un număr de 24 cabine (clase) din care funcţionale 14.
În cadrul liceului îşi desfăşoară activitatea un număr de 20 de profesori, 5 economişti, 5 specialişti în agricultură şi horticultură, un medic veterinar şi un maistru instructor cu studii postliceale.
Formarea practică în domeniul agricol se face în incinta liceului având 2 sere şi 3 solarii în suprafaţă totală de 2.500 m2 şi parteneriat cu 3 agenţi economici SC Karin SRL, SC Semagro SRL, SC Simgreen Agro SRL
Trebuie evidenţiat faptul că tinerii seineni sunt deosebit de activi şi implicaţi în diverse activităţi extraşcolare sau de petrecere a timpului liber; este de asemenea adevărat că acest aspect este coordonat de cadrele instituţiilor de învăţământ, de persoanele implicate în managementul cultural şi în mod special de Primăria Seini.
Nivelul primar - gimnazial
Şcoala cu clasele I - VIII Nr. 1 Seini „Nicolae Bălcescu" (de care sunt arondate Şcoala cu Clasele I - IV Săbişa şi Şcoala cu Clasele I-IV Viile Apei ). Ea funcţionează în două corpuri de clădire de patrimoniu (fostă judecătorie), fiind situată în centrul oraşului.
Dispune de 16 Săli de clasă, un cabinet de informatică, o bibliotecă, o sală profesorală, un secretariat, o sală de sport acoperită şi două vestiare, o sală de material didactic, o sală „Cornul şi laptele", un teren de sport, o curte interioară (fosta curte de plimbare pentru deţinuţi, în prezent fiind transformată în seră) şi o sală de club agrobiologic. Funcţionează în prezent cu 12 clase de elevi. Dispune de conexiune internet, fiind dealtfel singura care
dispune de acest serviciu. Clădirea a fost refăcută în anul 2006 cu bani din bugetul local (4 miliarde lei vechi).
Din punct de vedere al impactului asupra comunităţii, şcoala nu se rezumă la oferta de servicii formale de educaţie, deţinând o organizaţie ecologistă - „Cercul Ecos" - şi o revistă a şcolii. Este foarte implicată în viaţa comunităţii, desfăşurând multiple
activităţi extracurriculare: activităţi de conştientizare a elevilor şi a comunităţii cu privire la problemele de mediu, patrule rutiere în colaborare cu poliţia, proiecte de reducere a delicvenţei juvenile, proiecte în parteneriat cu bisericile, bal caritabil pentru copii cu dizabilităţi şi proiectul „Educaţie pentru sănătate" în colaborare cu dispensarul orăşenesc.
La nivel de cooperare europeană, şcoala a derulat proiecte de twinning cu o şcoală din Bruseless.
Dacă la nivelul judeţului, după 1990, s-a observat o scădere a elevilor în ciclul primar, în ultimii 2, 3 ani se remarcă însă o uşoară creştere a numărului de elevi înscrişi.
Pentru anul 2008, raportul elevi/învăţători a fost de 16,39, comparativ cu nivelul judeţului, unde pentru numărul total al elevilor din ciclul primar de 21.598 elevi, raportul elevi/învăţători este de 15,20 (elevi la un învăţător). Pentru învăţământul gimnazial, raportul elevi/cadru didactic la nivelul judeţului, pentru anul 2008 a fost de 9,64
Nivelul preşcolar
Grădiniţa cu program normal Viile Apei are în compunere 2 săli de clasă, o sală de grupă, un teren de joacă şi un grup social. Funcţionează în schimb într-o clădire ce necesită lucrări de consolidare, refacere şi reamenajare urgente. Mai mult, aceasta nu dispune de apă şi canalizare, şi nici de încălzire centralizată. O altă problemă o constituie lipsa unei locuinţe de serviciu amenajată pentru un educator care face naveta (cea existentă a suferit un incendiu). Transportul elevilor din satul Viile Apei se efectuează cu microbuzul.

 

Infrastructură de sănătate publică
Infrastructura de sănătate publică este alcătuită dintr-un dispensar orăşenesc, 5 cabinete stomatologice şi un număr de 4 farmacii. Nu există casă de naşteri la Seini.
Dispensarul orăşenesc este prevăzut cu 5 cabinete individuale, un laborator, un cabinet ecograf, un cabinet de stomatologie şi un centru de permanenţă, care răspunde urgenţelor de pe raza localităţii.
Infrastructura este extrem de săracă în raport cu nevoile existente în comunitate, fapt accentuat de lipsa unui centru de intervenţie rapidă, cazurile de urgenţă fiind trimise la Baia Mare (la 26 km distanţă). Starea degradată a clădirii, lipsa instrumentelor de strictă necesitate, instrumentaţia depăşită şi mobilierul depăşit din punct de vedere moral şi funcţional sunt doar câteva dintre aspectele care subliniază starea precară în care se află
dispensarul.
În ciuda problemelor grave şi specifice ale populaţiei şi a necesităţii consultării periodice, numărul de medici de familie este extrem de mic, respectiv 5 medici. Astfel că fiecărui medic de familie ii revine un număr de aproximativ 1.200 de pacienţi.
Datorita infrastructurii slab dezvoltate, personalul dispensarului orăşenesc se confruntă cu probleme financiare, datorită sistemului de plată pe capitaţie (număr de pacienţi trataţi) la care se adaugă decontarea costurilor la CNAS, ceea ce înseamnă plăţi întârziate. De aceea, medicii au solicitat trecerea gărzilor la primărie în conformitate cu politicile de sănătate publică, şi achiziţia unei salvări pentru cazurile de urgenţă, şi pentru transportul bolnavilor la Baia Mare.
Starea de sănătate a populaţiei
Numărul de locuitori care corespunde unui medic, la nivelul oraşului Seini, este de 1.180, comparativ cu nivelul judeţean, unde unui număr de 624,94 persoane îi revine unui medic de familie, unui stomatolog (2055,53 persoane), unui farmacist (2391,72 persoane), respectiv 151,51 persoane per cadru medical mediu. Valorile existente pentru fiecare indicator depăşesc cu mult valorile statelor dezvoltate din Uniunea Europeană, fapt care ar trebui contracarat rapid printr-un management eficient al serviciilor de sănătate publică.
Din datele statistice referitoare la incidenþa mortalitãþii în funcþie de indicii de mai jos, se poate observa cã deficienþele aparatului cardio - vascular, în ultimii 3 ani, au provocat cele mai multe decese. Pe locul 2 se situeazã decesele cauzate de tumori ºi patologii ale aparatului digestiv.
Din studierea stării generale de sănătate a populaţiei locale, incidenţa problemelor de sănătate pe cauze şi grupe de vârstă, raportată de medicii de familie - Seini (Raport furnizat de Autoritatea de Sănătate Publică Maramureş), situaţia sectorului de sănătate, pe ultimii 3 ani se prezintă astfel:
1. În anul 2006, a fost cuantificat un total de 5.721 bolnavi. Cele mai multe boli înregistrate au fost cele ale aparatului respirator : 3.232 cazuri iar pe locul 2 se situează cele generate de deficienţe ale aparatului genito-urinar: 527 cazuri. Pentru sectorul de vârsta 15-64 cea mai mare incidenţă au înregistrat-o bolile aparatului respirator iar pentru sectorul cu vârsta peste 65 de ani, cele mai numeroase boli au fost cele ale aparatului respirator, 155 cazuri, secondate de cele ale aparatului genito-urinar.
2. În anul 2007, au fost înregistraţi în spital 7.378 de bolnavi, din care 4.122 femei. Similar cu anul precedent, incidenţa cea mai mare au înregistrat-o bolile aparatului respirator, 3.318 cazuri, pe locul 2 situându-se bolile infecţioase şi parazitare. Pentru sectorul de vârsta 15- 64 ani: s-a înregistrat un număr de 3.643 bolnavi; cele mai frecvente boli au fost cele ale aparatului respirator 1.248 cazuri, urmate de deficienţele infecţioase şi cele parazitare, în număr de 493. Pentru vârstnicii situaţi în sectorul de vârstă de peste 65 ani, bolile aparatului respirator au fost din nou cele mai numeroase, 565 cazuri, urmate de
cele endocrine, de nutriţie şi metabolism.
3. În anul 2008, s-a prezentat la spital un număr de bolnavi de 9.149, din care 5.163 femei. Incidenţa cea mai mare pentru sectorul de vârstă 15-64, au prezentat-o bolile aparatului respirator, 1.790 cazuri, iar pe locul 2 bolile sistemului ostero-articular, muscular şi ale ţesutului conjunctiv, 557 cazuri. Populaţia de peste 65 ani, cel mai frecvent s-a confruntat cu boli ale aparatului respirator 288 cazuri, secondate de bolile endocrine, de nutriţie şi metabolism, 155 cazuri.
După cum reiese şi din datele de mai sus, Seiniul e cunoscut ca zonă cu boli renale cauzate în special de apa dură consumată, (încadrate în sectorul de boli ale aparatului genito-urinar), şi cu boli ale aparatului respirator, precum silicoza (apare în special la cei care are au lucrat în mină/carieră) şi boli ale aparatului cardio vascular.

 

Infrastructură culturală

 

 

Din punct de vedere cultural, oraşul Seini este unul extrem de dinamic, dezvoltând în timp o serie de evenimente şi activităţi culturale de excepţie, şi încercând, pas cu pas, să dezvolte infrastructura adecvată.
Infrastructura culturală este în prezent formată din: 6 biblioteci şcolare, o bibliotecă orăşenească, Casa Orăşenească de Cultură şi un Cămin Cultural în satul Săbişa.
Pe lângă cele 4 biblioteci şcolare ale instituţiilor de învăţământ, cu o bună dotare, oraşul Seini dispune de o bibliotecă orăşenească, din incinta Casei Orăşeneşti de Cultură, având un patrimoniu de cca. 20.000 de cărţi.
Casa Orăşenească de Cultură, de 380 de locuri este în curs de reabilitare, având amenajată şi o galerie de artă. Ea organizează anual acţiuni de comemorare şi aniversare a oamenilor de cultură locali, naţionali şi mondiali, editează cărţi, broşuri, pliante, caiete program, prezintă seri de poezie, proză, lansări de carte, întâlniri cu oameni de seamă din diferite domenii de activitate. Urmăreşte, sprijină activitatea şi performanţele membrilor comunităţii realizând o permanentă evidenţiere a acestora prin media sau festivităţi de premiere. A iniţiat din anul 1998 „Zilele Oraşului Seini", în 2008 având loc ediţia a XI-a.
Din anul 2001 sau alăturat la această manifestare Primăria Oraşului Seini şi Consiliul Local, alocând un buget considerabil alături de cel al sponsorilor care a putut permite ca în fiecare an seinenii să fie gazdele unor evenimente culturale şi artistice de excepţie.
În expoziţiile de pictură, olărit, design vestimentar, icoane pe sticlă au fost promovaţi artiştii de origine seineană cum ar fi Dan Vezentan, Bianca Tămâian, Iosif Grabovski, Raluca Mociran, Gheorghe Rusu, Pakey Gyerko Maria alături de pictorii sătmăreni din Asociaţia Plasticienilor, Nicolae Pop şi Maria Mariş Dărăban. Scriitoarea Elisabeta Kirchmajer Donca, „Cetăţean de onoare al oraşului Seini" a lansat la mai multe ediţii, chiar şi în premieră
naţională volume de poezie, proză sau traduceri din literatura franceză.
De asemeni, Casa Orăşenească de Cultură organizează concursuri de orientare turistică, concerte de muzică (folclorică, folk, pop, dance, rock etc.), fanfară, târguri şi pieţe de produse tradiţionale şi meşteşugăreşti, desene pe asfalt, competiţii sportive (fotbal, tenis de câmp, handbal, cros, şah, pescuit sportiv), concurs de obstacole, expoziţii de arte plastice, icoane pe sticlă şi carte, seri de poezie, dezbateri, simpozioane, teatru, dezveliri de plăci comemorative, mini discotecă şi recepţii, topul firmelor seinene, parada măştilor, parada torţelor, focuri de artificii cu diferite ocazii etc.
Căminul Cultural din satul Săbişa a fost reabilitat în anul 2008 şi a fost dotat cu o bibliotecă, un club, o sală de bal cu scenă şi o bucătărie performantă.
Evenimentele culturale
Oraşul beneficiază de un amplu calendar al evenimentelor culturale ale comunităţii, cele mai importante fiind: „Primarul copiilor", Aniversarea zilele Szylvester Janos, Simpozionul judeţean cu caracter anual „Eminesciana Seini", sub semnul lui Eminescu, Zilele Înfrăţirii (cu oraşele înfrăţite), „Halloween Seini", în jurul zilei de 31 octombrie (la ediţia a VII-a în 2008), Concertele anuale de Colinde cu ocazia sărbătorilor de iarnă, „Zilele Oraşului Seini", care se organizează în jurul primei duminici din luna iulie, Hramul bisericilor, Festivalul berii, organizat de obicei în luna noiembrie, Top Model Seini, şi multe
altele.
De asemenea, se depun eforturi notabile de omagiere a valorii personalităţilor marcante ale oraşului, precum:
• Szylvester János (1504), cărturar, traducător al Bibliei, în onoarea căruia în anul 1902 s-a ridicat un monument;
• Szende Pál, fost ministru de finanţe înmormântat la Seini în anul 1934;
• Mihai Balaj;
• Alexiu Berinde;
• ...şi mulţi alţii.


Elemente de unicitate culturală
Ca şi element de unicitate al oraşului, pe dealul Comja se află o plantaţie de conifere, alcătuită din cca. 10.000 de brazi, însemnând în relief numele poetului naţional „M. EMINESCU". Plantaţia datează din 1939 şi a fost ctitoria generalului Georgescu P. Ion (cunoscut sub apelativul de „PION"), cetăţean de onoare al oraşului Seini, decorat postmortem.
În anul 1939, primăvara, o unitate de artilerie româneasca, sub comanda generalului Georgescu P. Ion, era încărtiruită la marginea Seiniului. Înainte de a părăsi aceste locuri, generalul Georgescu P. Ion a iniţiat înălţarea unui semnificativ monument al pământului Transilvaniei, astfel ca punctul cel mai înalt al dealului Comja a fost acoperit cu numele lui Eminescu, scris la dimensiuni hiperbolice, prin plantarea a mii de puieţi de molid. De atunci, aceştia patronează acelaşi deal, fiind vizibili chiar din centrul oraşului, din avion şi de pe DE 58 spre Satu-Mare. Pentru păstrarea formei sale, a fost reabilitată prin „reinscripţionare", brazii vechi ce au ajuns la maturitate şi au devenit pădure fiind înlocuiţi cu puieţi de cca. 1 m înălţime.


Infrastructura cultelor


Infrastructura cultelor este alcătuită din 6 Biserici în oraşul Seini (2 ortodoxe, una catolică, una greco-catolică şi un templu al Martorilor lui Iehova), 2 Biserici Ortodoxe în localitatea Viile Apei, respectiv Săbişa şi două parohii ortodoxe (Seini1 - Biserica Sf. Mihail şi Gavril şi Seini2 - Biserica din lemn Sf. Gheorghe).
În oraşul Seini se înregistrează un total de 5.300 credincioşi, ce înregistrează o frecvenţă bună la biserică, indiferent de confesiune.
Deschiderea comunităţii locale către valori spirituale naţionale şi multiculturale este unul dintre elementele definitorii ale locuitorilor comunităţii seinene. Implicarea comunităţilor religioase în viaţa comunităţii este un element ce subliniază toleranţa, prietenia şi buna înţelegere interconfesionară. Impactul programelor, proiectelor şi acţiunilor comune este unul pozitiv, rezultatele luând forma balurilor caritabile, multiplicarea informaţiei cu caracter educativ, şi nu numai. De asemenea, acestea colaborează cu Primăria în vedere susţinerii celor defavorizaţi şi a celor cu dizabilităţi, şi promovează mesajele civice ale
instituţiilor publice.


Infrastructură de sport


Infrastructura de sport este alcătuită din 3 săli de sport (cea a Grupului Şcolar Agricol, cea a Şcolii Generale nr. 1 şi Sala Sporturilor), 1 teren de fotbal şi 2 terenuri de handbal (aparţinând şcolilor). Terenul de sport necesită amenajări şi completări cu terenuri suplimentare. Suprafaţa aferentă zonei de sport este în prezent în jur de 0,5 ha.
Sala sporturilor a fost amenajată în anul 2008, în construcţie nouă cu dotări care îndeplinesc standardele europene, fiind singura sală de sport care îndeplineşte toate criteriile specifice.
La Seini, există o tradiţie handbalistică, fiind sportul nr. 1 al oraşului şi având în istoria competiţiilor sportive la bază pe celebrul profesor Ioan Tămaş (1973), care a reuşit performanţa de a califica prima echipă în Campionatul naţional de juniori şi şcolari. Oprită în 1990 şi reluată în 2003, mişcarea handbalistică are în prezent la activ peste 100 de meciuri în campionate judeţene. În 2008, odată cu inaugurarea noii săli de sport a fost reînfiinţată „Olimpia Seini", şi implicit cupa Olimpia, campionat de handbal la nivel judeţean şi regional.
Pe lângă aceasta mai există Clubul Sportiv Seini, care antrenează juniori la handbal (băieţi şi fete), fotbal, tenis de câmp şi baschet.
Ca şi lucrări de reabilitare, se impun reconstrucţia şi reabilitarea terenurilor de sport aferente liceului şi scolii nr. 1, şi extinderea sălii sporturilor cu o nocturnă în aer liber.
În oraş nu există zone special amenajate pentru recreere, odihnă, întâlnire şi schimb.
De asemenea, nu sunt amenajate tabere şcolare, locuri de joacă, centre de educaţie pentru valorificarea oportunităţilor de petrecere a timpului liber pentru copii şi tineri ori cluburi de pensionari.
Se solicită cu precădere adoptarea unor măsuri constructive pentru înfiinţarea unor spaţii verzi şi de agrement, care ar veni nu numai în sprijinul activităţilor desfăşurate în timpul liber, ci ar reprezenta îndeplinirea unor nevoi sociale ale unei comunităţi atât de dinamice.


Infrastructură pentru asigurarea siguranţei publice
Activităţile de siguranţă publică se desfăşoară în:
- Sediul Poliţiei comunitare;
- Sediu Poliţiei Romane;
- Serviciul Voluntar pentru situaţii de urgenţă;
În ceea ce priveşte poliţia comunitară, aceasta îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul oraşului, fiind extrem de activă în rezolvarea cazurilor care intră în atribuţiile sale, implicându-se în îmbunătăţirea calităţii vieţii prin întărirea siguranţei populaţiei locale.
Serviciul a fost înfiinţat în anul 2005 şi funcţionează sub administrarea Primăriei şi a Consiliului Local Seini, fiind un serviciu menit să asigure ordinea şi liniştea publică (monitorizări, patrule de verificare şi menţinere a integrităţii, ordinii şi siguranţei în pieţe, în oraş, la evenimente etc.), păstrarea curăţeniei oraşului, liniştea şi ordinea publică în instituţiile de învăţământ, cuprinzând toate cele trei localităţi componente. Serviciul funcţionează în prezent cu 15 agenţi comunitari.

Cazurile frecvente de intervenţie sunt datorate scandalurilor dintre tineri (pe fondul consumului de alcool, şi frecventarea unei discoteci de pe raza localităţii), scandalurilor dintre grupurile de rromi (pe fondul consumului de alcool, la care se adaugă diverse neajunsuri), fumatului şi consumului de alcool în vecinătatea unităţilor de învăţământ, dar şi în cazul abandonului şcolar şi fugii de la ore al elevilor.
De asemeni intervin în cazul rromilor şi cerşetorilor care stau în centrul oraşului, creând disconfort pentru localnici şi trecători. Numărul lor a crescut în ultima vreme, iar problema principală este data de lipsa actelor de identitate a acestora.
Prin urmare, s-au luat o serie de măsuri de protecţie şi pază, precum: asigurarea pazei la intrarea în discoteca Reflex, cu interdicţie pentru cetăţenii nerezidenţi pe raza localităţii, detaşarea a 4 poliţişti comunitari în 4 din instituţiile de învăţământ, unde s-au semnalat în mod repetat abateri din partea elevilor şi instalarea de camere de supraveghere video în principalele puncte de interes ale centrului oraşului.
Nivelul de echipare al poliţiei comunitare este destul de precar şi necesită completări şi echipări conforme intervenţiilor publice.
În ceea ce priveşte implicarea în comunitate, poliţia comunitară desfăşoară numeroase campanii de informare şi conştientizare cu privire la: legi, hotărâri de consiliu, consumul de droguri, infracţionalitate, pericole sociale etc.
Serviciu Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă este organizat sub forma unui comitet local condus de primar. Funcţionează cu un număr de 105 persoane, fiind format în principiu din reprezentanţii tuturor instituţiilor civile, asociaţii de locatari, administratori de firme sau de bloc şi persoane civile. Este susţinut pentru intervenţii din bugetul Primăriei şi nu are statut juridic.
Acesta este mobilizat să intervină în cazul calamităţilor naturale, alunecărilor de teren şi a incendiilor. Dispun de un centru operativ pentru situaţii de urgenţă, la care se adaugă membri civili.


Infrastructură de asistenţă socială
Pe teritoriul oraşului Seini, infrastructura socială este alcătuită din:
- Serviciul de asistenţă socială din cadrul Primăriei Seini;
- Centrul Social Seini.
Serviciul de asistenţă socială din cadrul Primăriei Seini răspunde nevoilor cele mai frecvente de asistenţă socială înregistrate pe teritoriul oraşului şi au la baza în general sărăcia, ori veniturile foarte mici cu care o familie sau persoană sunt nevoite să trăiască. La acestea se adaugă lipsa sau existenţa unui numărul redus de locuri de muncă şi incapacitatea de muncă a celor care suferă de handicapuri, cazurilor de violenţă domestică, alcoolism etc.
Serviciul desfăşoară activităţi de anchetă socială, consiliere şi acordarea de sprijin financiar categoriilor defavorizate.
În ceea ce priveşte sprijinul financiar, în anul de referinţă 2008, la Seini au fost înregistrate 52 de persoane cu diferite dizabilităţi şi nevoi sociale. Dintre acestea, 31 erau îngrijite de un asistent personal angajat de administraţia publică locală, iar 21 erau îngrijite de un însoţitor personal (de obicei rudă de gradul I), plătit cu indemnizaţie din fondul pentru asistenţă socială al bugetului local.
Odată cu creşterea fenomenului de migraţie a forţei de muncă, s-a constatat un nou fenomen social: lăsarea copiilor în grija unui singur părinte, sau în grija rudelor sau a altor familii. De asemenea s-au constatat şi cazuri de abandon al acestora. Astfel, au fost înregistrate 45 de cazuri ce au intrat în atenţia serviciului social al primăriei Seini, 34 de familii complementare şi 11 monoparentale beneficiind de alocaţii de susţinere.
Tot în 2008, 49 de dosare au făcut obiectul alocaţiilor de ajutor social, 30 dintre ele fiind destinate populaţiei de etnie rromă, iar restul de 19 populaţiei de etnie română.
La acestea s-au mai adăugat ajutoarele pentru consumul de gaze naturale sau achiziţiei de lemne de foc, 1.168, respectiv 601 de dosare. Au mai fost acordate ocazional ajutoare de înmormântare, valoarea acestora variind în funcţie de necesităţile existente.
În ceea ce priveşte ajutoarele de la stat, au fost înregistrate 45 de persoane care au beneficiat de pensie de agricultură, 114 dosare de alocaţii de stat, 69 de indemnizaţii pentru creşterea copiilor până la 2 ani şi 90 de alocaţii de nou-născut (trusou).
În ceea ce priveşte tinerii (categoria de populaţie 0-14 ani dar şi 15-25, cu aproximativ 4.500 de persoane), serviciile sociale existente răspund în special nevoilor categoriilor defavorizate ale acestora: tineri instituţionalizaţi, orfani, tineri confruntaţi cu excluziunea socială ca efect al sărăciei, al originii etnice sau a consumului şi dependenţei de alcool ori substanţe interzice, al handicapurilor şi caracterului introvertit al unora dintre ei.
Principalele probleme cu care tinerii se confruntă sunt legate de lipsa şi diversitatea locurilor de petrecere şi valorificare a timpului liber în aer liber, în mod special prin lipsa unui număr suficient de spaţii verzi amenajate şi un numărul mic de locuri de muncă destinate acestei categorii (inserţia pe piaţa muncii a tinerilor fiind foarte scăzută). La acestea se adaugă lipsa locuinţelor sociale, nivelul scăzut al salarizării forţei de muncă tinere, nivelul scăzut de dezvoltare a oraşului, lipsa de calificare conforma cu cerinţa de pe piaţa muncii etc.
Centrul Social Seini actual funcţionează într-o clădire cu două nivele oferită de Consiliul Local şi este situata lângă Primăria Seini. Clădirea, amenajată în anul 1992, are ca principală funcţie asistarea socială a persoanelor aflate în dificultate. În prezent, aceasta dispune de o cantină socială, un centru de zi şi un adăpost temporar cu 12 paturi.
Activităţile principale pe care centrul le desfăşoară în prezent sunt atât de natură socială, prin asigurarea unei mese zilnice beneficiarilor de servicii sociale şi cazarea tinerilor dezinstituţionalizaţi, cât şi de natură educaţională şi vocaţională, organizând activităţi de consiliere în vederea integrării sociale a tinerilor instituţionalizaţi şi cursuri de pregătire profesională ce au în vedere deprinderea unei meserii prin asigurarea teoretică şi practică în cadrul unor ateliere productive şi de servicii în tâmplărie, pompe funebre etc. Aceste servicii sunt furnizate atât de Serviciul Public, cât şi de societăţi private.
Principalele probleme cu care Centrul Social se confruntă sunt de natură operaţională, dar şi de vechimea şi starea degradată a infrastructurii de care dispune. În primul rând se remarcă vechimea construcţiei, clădirea fiind iniţial de patrimoniu, la care se adaugă modul ineficient şi impropriu de compartimentare a spaţiilor interioare. Lipsesc dotările specifice, iar capacitatea de funcţionare nu poate răspunde cererii existente, reprezentate de un număr semnificativ de persoane aflate în situaţii de dificultate. De asemeni se intenţionează transformarea centrului existent într-unul destinat în principal persoanelor vârstnice, această categorie de beneficiari ai serviciilor sociale fiind cea mai numeroasă.
Beneficiarii actuali ai centrului sunt în principal copii instituţionalizaţi, copii orfani, vârstnici, persoane de etnie rromă, persoane cu venituri foarte mici sau fără venituri şi persoane cu dizabilităţi care nu dispun de însoţitor. Datorită rezultatelor pozitive obţinute prin integrarea în societate a copiilor instituţionalizaţi şi rezolvarea în majoritate a celorlalte cazuri sociale, comunitatea doreşte reorientarea funcţiunilor centrului social actual spre problemele sociale identificate ca fiind cele mai stringente ale comunităţii - respectiv problemele persoanelor vârstnice de peste 60 de ani.

 

Alte forme de infrastructură socială
În Seini şi satele aparţinătoare nu există zone special amenajate pentru recreere, odihnă sau tratament. Ca zonă de spaţii verzi şi protecţie, localităţile au în jur de 21 ha, încadrându-se în indicii recomandaţi la dimensionarea spaţiilor verzi (care la oraşele sub 20.000 de locuitori sunt de 6-8 mp/cap de locuitor). În cazul oraşului Seini şi a localităţilor aparţinătoare şi din comunele vecine se poate indica faptul că zona de agrement pădurea de la Negreşti-Oaş, din zona Sâmbra Oilor sau zona recent amenajată pentru recreere şi agrement din comuna Apa.
Nu sunt amenajate tabere şcolare, locuri de joacă, centre de educaţie pentru valorificarea oportunităţilor de petrecere a timpului liber pentru copii şi tineri ori cluburi de pensionari.

Înapoi

Informare cetățeni

Consiliul local

Serviciul Economic

Serviciul Urbanism

Serviciul Juridic

Serviciul Situatii de Urgenta

Serviciul Stare Civila

Centrul National de Informare si Promovare Turistica Oras Seini

Serviciul Asistenta Sociala

Serviciul Agricol

Servicii online

Consultare taxe și impozite

Vezi exact care sunt taxele și impozitele către stat în acest an

Plată online impozite

Scutește timp și efort, prin noul mod de plată online pt impozite

Petiții online

Depune și urmărește o petiție depusă deja online