Structură ocupaţională a forţei de muncă
În ceea ce priveşte oraşul Seini dispune, din păcate, de un număr redus de oportunităţi economice de dezvoltare, însă deţine resurse umane active şi eficiente şi voinţa politică orientată către competitivitate şi eficienţă. Astfel, oraşul poate să se dezvolte economic fie prin valorificarea la maxim a potenţialului său (agricol, extractiv, al sectorului secundar sau cultural), fie prin dezvoltarea unor activităţi proprii, noi, de prelucrare şi producţie pentru a acoperi nişte verigi lipsă din lanţul economic al regiunii. Acest potenţial este susţinut de migraţia importantă de forţă de muncă înspre Baia Mare şi de distantele mici faţă de acest oraş (reşedinţa de judeţ) şi faţă de Satu-Mare (reşedinţa judeţului cu acelaşi nume).
Populaţia activă a Seiniului este reprezentată de cele 5.983 de persoane apte de muncă, din care doar 2.356 reprezintă salariaţi, acest fapt se datorează şi mişcării migratorii înspre Baia Mare şi înspre graniţa de Nord-Vest a României. Conform fişei localităţii furnizate de către Direcţia de Statistică Baia-Mare, din totalul de salariaţi, 1.292 de persoane reprezintă numărul mediu de salariaţi ocupaţi în diverse sectoare de activitate, după cum urmează: 70 în agricultură (ceea ce reprezintă 5,4% din totalul populaţiei ocupate), 399 în industrie (30,9%), 19 în industria extractivă (1,5%), 350 în industria prelucrătoare (27,1%), 30 în energie electrică şi termică, gaze şi apă (2,3%), 25 în construcţii (1,9%), 85 în comerţ (6,6%), 34 în transporturi şi poştă (2,6%), 40 în activităţi financiare, bancare şi de asigurări (3,1%), 45 în administraţie publică (3,5%), 157 în învăţământ (12,2%) şi 38 în sănătate şi asistenţă socială (2,9%).
Conform fişei localităţii furnizate de către Direcţia de Statistică Baia-Mare, se observă faptul că pentru oraşul Seini, ponderea cea mai mare o reprezintă sectoarele de activitate ale industriei (cu 30,9% din totalul populaţiei ocupate, respectiv 399 de angajaţi) şi prelucrării (27,1%, respectiv 350 de angajaţi), urmate de învăţământ (12,2%, respectiv 157 de angajaţi), comerţ (6,6%, respectiv 85 de angajaţi) şi agricultură (5,4%, respectiv 70 de angajaţi), cele mai mici procente fiind înregistrate de sectorul construcţiilor (1,9%, respectiv 25 de angajaţi) şi industria extractivă (1,5%, respectiv 19 de angajaţi). Există un număr de aproximativ 20 de firme cu profil industrial înregistrate pe teritoriul oraşului Seini, care angajează însă numărul cel mai mare de salariaţi şi deţine cea mai mare cifră de afaceri şi cel mai mare profit brut, astfel încât sectorul industrial, chiar restructurat, deţine în continuare ponderea şi importanţa cea mai mare din economia locală.
Pentru anul 2008, rata şomajului înregistrată în Seini a fost de 1,4%, numărul total al şomerilor fiind de 98 de persoane. Comparativ cu rata şomajului înregistrată la nivel judeţean (3,7%), aceasta este cu mult inferioară, ceea ce denotă un interes mai crescut pentru muncă la nivelul oraşului, dar şi o evoluţie a pieţei muncii mai bună decât cea la nivel judeţean, în paralel cu un grad de ocupare în muncă mai ridicat.

Nivel de activitate economică
Oraşul Seini are puţine oportunităţi economice de dezvoltare din păcate, însă deţine resurse umane active şi eficiente şi voinţa politică orientată către competitivitate şi eficienţă. Astfel, oraşul poate să se dezvolte economic fie prin valorificarea la maxim a potenţialului său (agricol, extractiv, al sectorului secundar sau cultural), fie prin dezvoltarea unor activităţi proprii, noi, de prelucrare şi producţie pentru a acoperi nişte verigi lipsă din lanţul economic al regiunii. Acest potenţial este susţinut de migraţia importantă a forţei de muncă înspre Baia Mare, şi de distanţele mici faţă de acest oraş (reşedinţa de judeţ) şi faţă de Satu-Mare (reşedinţa judeţului cu acelaşi nume).
Din 1875, fabrica producătoare de spirt, înfiinţată cu 16 ani înainte începe să producă şi drojdie de bere. În 1891, se înfiinţează o fabrică de pietre funerare din andezit, care lucra, încă de la înfiinţare, cu 50-60 muncitori. Se deschid apoi o moară cu aburi şi o tipografie. În primele decenii ale secolului XX, numărul meseriaşilor care aveau ateliere particulare creşte foarte mult, existând 80 de autorizaţii. Se mai deschid Cariera de andezit, se înfiinţează Uzina Electrică, Fabrica de abrazive pe suport. Meseriile erau dezvoltate încă din feudalism.
Industria meşteşugărească poate fi considerată astfel cea mai veche ramură a industriei locului. Ca fost târg, evident că era nu numai dezvoltată ci şi diversificată.
În 1933 erau eliberate 46 de autorizaţii numai pentru pantofari, cizmari şi croitori, care lucrau cu peste 150 de calfe şi ucenici. Peste 10 ani se înregistrează 131 meseriaşi, cu un număr mult mai mare de ucenici şi calfe. Anul 1944 aduce fondarea unei cooperative meşteşugăreşti „Unirea”, care apoi s-a transformat în secţie. În 1965, ca unitate de sine stătătoare, Cooperativa meşteşugărească „Someşul” are 13 secţii de producţie în mică serie şi deservire populaţie, cu peste 101 meseriaşi. În 1971 se dă în funcţiune un modern complex de deservire, în care activează ateliere de croitorie, reparaţii radio-tv, încălţăminte, croitorii la comandă, ceasornicărie, frizerie şi coafură. Peste 3 ani se construieşte şi se dă în folosinţă un mare atelier de tâmplărie şi mecanică. Astfel, se ajunge la 38 de secţii, 581 de meseriaşi, devenind în acel an cea mai mare cooperativă meşteşugărească din mediul rural din România. Este de subliniat faptul că mulţi angajaţi ai vremii făceau naveta din localităţile înconjurătoare: Apa, Ilba, Handal, Cicârlău, chiar şi din Oraş Nou, sau Pomi, trecând cu bacul Someşul.
În anul 2008, la nivel judeţean erau înregistraţi la Registrul Comerţului un număr de 3.262 de agenţi economici, ponderea cea mai mare fiind reprezentată de cea a sectorului industriei lemnului (38,3%), urmată de industria de maşini şi aparate electrice (25,4 %), industria alimentară cu o pondere destul de însemnată (11,5 %), şi industria textilă şi a confecţiilor (5,2%).
Este interesant de analizat oraşul în principal din perspectiva potenţialului agricol pe care îl are, potenţial care poate dezvolta structuri economice profitabile în baza potenţialului sau care sunt localizate administrativ pe teritoriul oraşului. Mai mult decât atât, Seiniul deţine Liceul Agricol Seini, un important punct de formare în domeniul agricol pentru oraş şi pentru regiune, care poate fi transformat într-un punct de atracţie şi de performanţă pentru oraş.

Populaţia activă este reprezentată de cele 5.983 de persoane apte de muncă, din care doar cca. 2.356 sunt salariaţi. Rata şomajului este de 7,7%, numărul şomerilor fiind de 202.

| | | Next → |